Tulburarea de limbaj numita Balbism (balbaiala)
Manualul psihiatric DSM-IV, incadreaza balbismul in zona tulburarilor de limbaj – tulburare de fluenta a vorbirii, ce apare intre 2 si 7 ani, dar care netratata adecvat, ea poate sa se mentina si la varsta adulta.
Cauze: genetice (se pare ca tulburarea apare mai mult la gemenii monozigoti decat la cei heterozigoti), ereditare (de multe ori se mostenesc), psihologice (traume suferite in copilaria mica, anumite trasaturi de personalitate), de mediu (erori educationale – parintii cearta/critica copilul cu balbism in loc sa il incurajeze, schimbari in structura si in climatul familial, inclusiv divorturi sau separari, cerinte educationale rigide din partea parintilor si/sau a scolii, s.a.)
Balbismul apare mai mult la baieti, raportul baieti-fete fiind de aprox 3:1, iar rata de recuperare intre 20 si 80% pana la varsta adulta.
Adultul cu balbism intampina reale dificultati in vorbire, care se mentin mai ales daca sunt insotite de tulburari psihice precum cele anxioase, din randul carora se evidentiaza fobia sociala (fara a fi singura tulburare care se poate asocia cu balbismul).
Tratamentul balbismului la adult se realizeaza individualizat, in functie de nevoile fiecarui individ afectat si poate combina medicamentele psihiatrice (cum ar fi anxioliticele) cu psihoterapia. Nu este obligatoriu tratamentul psihiatric in balbism, dar sunt situatii cand nu se poate fara – mai ales daca tulburarea a debutat foarte devreme si factorii de mentinere au ramas aceiasi (de ex fobia sociala netratata).
Este nevoie sa se ia in calcul si modul de functionare a creierului cu ajutorul imagisticii medicale, deoarece unele studii arata ca apar modificari in emisferele cerebrale in cazul acestei tulburari, modificari ce influenteaza fluenta vorbirii.
Desi persoanele cu balbism primesc uneori indrumari catre a urma terapie logopedica, substratul psihologic necesita cea mai mare atentie, deoarece este unui din factorii de mentinere si nu neaparat modul de functionare a aparatului fono articulator (excludem inca din prima sedinta orice posibila cauza organica/mecanica). Emotiile si tiparele cognitive (tiparele de gandire) mentin comportamentul/actul in balbism (si nu doar in balbism).
1. American Psychiatric Association – DSM IV, editia a IV-a revizuitã, Asociatia Psihiatrilor Liberi. Bucuresti, 2003:67-68
2. Medicina modernã, 2011, vol. XVIII, nr. 2, Samochis L. Rus L., Iftene F., Balbismul, tulburare de comunicare cu efecte in plan social, 84-88.
cristina stoian 