Dependenta de eroi


RoImage

Eroi, salvatori, supraoameni… cuvinte magice pentru toti copiii. Si e firesc sa aiba modele care sa ii motiveze, sa contribuie prin actele lor de eroism la dezvoltarea si consolidarea stimei si imaginii de sine a copilului, a imaginatiei si a gandirii.  Uneori insa, adultii continua sa ramana agatati de aceasta idee, ca „trebuie” sa faca „x” lucru pentru a fi iubiti si pretuiti si devin dependenti de oameni. Pentru ca de mici ei au invatat sa asocieze verbele „a iubi” cu „ a face”. „ Daca nu mananci tot, nu te mai iubesc!”, „daca nu ma asculti, inseamna ca nu ma iubesti!”, „ daca nu mi-a adus flori, inseamna ca nu ma iubeste”… va suna cunoscut?

Oare cat de multe am putea face pentru a creste in ochii altora? Probabil multe, dar noi avem nevoie sa crestem mai intai in ochii nostri si apoi ceilalti ne vor vedea exact asa cum suntem: cu bune si cu rele, adica OAMENI, nu SUPRAOAMENI! Iar daca nu vor reusi sa o faca, e strict problema lor! E adevarat ca invatam unii de la altii,  ca ne formam dupa modele, dar la fel de adevarat este si faptul ca nu suntem zei si ca puterile noastre sunt uriase, dar totusi nu infinite! Mitul „printesei” si al „supereroilor” au facut si fac victime sigure din copiii care odata deveniti adolescenti, isi cara dupa ei bagajul de asteptari nerealiste pe care si le-au creat, cu sau fara indrumarea cuiva, ori doar urmarind o saptamana intreaga la tv filme (in special americane) in care  „eroii” si „supereroii” (au ei o dependenta de tot ce incepe  cu„super-„) apar la fiecare colt de strada. Acesti adolescenti dau piept cu lumea reala si incep o lupta disperata  cu ei insisi si cu cei din jur – pentru ca nimic din ce stiau pana in acel moment nu seamana cu ce incep sa intalneasca, iar presiunea pe care o resimt ii duce spre dependentele de substante, de jocuri , de oameni. Tentatiile sunt la tot pasul, iar ei le rezista cu greu, pana sa le incerce, macar o data.

Suntem o specie cu o multime de resurse interioare, pe care nu le folosim nici la capacitate minima, pentru ca devenim dependenti de iluzii, inca de mici. Insa exista sansa de a scapa de aceasta dependenta: sa ne iubim asa cum suntem, iar schimbandu-ne asteptarile, pana la urma lumea poate deveni un loc mai bun, chiar si fara EROI, SUPRAOAMENI, care sa faca ceva in locul nostru!

Iar pentru ca tot am pomenit de filme americane si cum nu exista padure fara uscaturi, cum spune o vorba romaneasca, se pare ca nu chiar toate se bazeaza pe eroi, iar filmul „Tentatii irezistibile”, desi o comedie, surprinde o imagine aproape de realitatea traita de persoanele cu anumite dependente.

O viata fara dependente!

tentatii

Am scris acest articol pentru competitia SperBlog 2013

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s